Prima oara in strainatate. Prima oara atit de departe si-n acelasi timp atit de aproape. Prima oara cind m-am simtit cu adevarat turist. Mi se spune: ia o piatra-n gura cind intri intr-o noua tara. Si cu temerea: ce mi s-o-ntimpla daca nu iau, uite-ma la Balcic, in punctul acela plin de pietre magice. Nu puteam sa iau o piatra tocmai de acolo. Dar un soi de energie noua, o dorinta de viata in plus am simtit in acel punct magnetic, intre pietrele sculptate de mii de ani de acel vint straniu. Mi s-a facut asa foame intre vinturi si pietre incit am mincat o pizza. Da, veti spune ce mi-a venit? Nu stiu. Foamea nu cunoaste tara in care te afli.

Ploua cind am fost eu acum vreo luna la bulgari. A plouat cam trei zile din sapte. Asta a fost rau fiindca n-am prea simtit marea, nu m-am putut bucura destul de ea, de tihna ei. Asta a facut si bine ochiului. Lungile plimbari prin statiunile de pe litoralul bulgaresc m-au facut sa vad ca lucrurile sint diferite acolo. Oamenii, felul in care esti tratat, un fel de discretie a serviciilor, statiunile modernizate. Iti dau sentimentul ca esti important. Ca esti turist cu adevarat.

Si stii ce am simtit? Un "uite, domle, o idee de cum as putea sa am si eu un loc la fel in tara mea. Uite, domle, asa trebuie."

Eu am stat la Albena, in Vita Park, intr-o vila, la all inclusive.
Bratara mea verde era magica. Deschidea drumul.
Conditii: europene. Se schimbau zilnic cearceafuri, prosoape daca vroiam. Femeia de serviciu venea in intimpinarea dorintelor noastre.
Orele de masa respectate. Te serveai cu tot ce doreai.
Dimineata: oua de toate felurile, mezeluri, brinzeturi, fructe, ceaiuri, cafele, tot ceea ce-ti doreai, dupa starile tale sufletesti.
La prinz: ciorbe, gratare, mincare gatita. Vin, bere la discretie.
Seara fripturi, salate combinate.
Puncte slabe: cirnaciori cam plasticosi. Dupa 11 jumatate bere, dar cu coada mare pe plaja. Si cafeaua cam proasta.
Numai la piscina, cafeaua era cafea.

Si stii cum m-am rasfatat? Mincind ceea ce nu mincam des aici. Am putut, am avut ragazul sa am grija de mine. Mi-am tratat stomacul ca pe un rege.

Seara plimbare malul marii nu prea ca era ispita chestiilor de pe mal. Trenulet pe roti 2 leva. Bicicleta. Minigolf.
Cum am zis a cam plouat asa ca am vizitat Varna, cu portul ei vechi. Acolo am luat o ciorba de burta.
Si la Nessebar, case stil castel, unde m-am delectat cu fructe de mare.
Si chiar si aici acelasi sentiment de relaxare. Ca nu esti furat, hartuit de chelneri.

La teve vorbeau de bine despre bulgari. Uite, s-a adeverit.
Uite, nici natura nu m-a neglijat. Mi-a dat licurici, flori, iarba verde si cruda, tintari putini.

Viitoarele vacante de vara ale europenilor vor sta in continuare sub semnul crizei economice. Tot mai multi turisti vor ramane in tara lor sau nu isi vor mai permite sa calatoreasca in afara Europei, arata un barometru Ipsos/Europ Assistance publicat marti si citat de AFP.

Doua treimi dintre europenii participanti la sondaj au spus ca vor sa plece in vacanta in aceasta vara, fata de 67% in 2008, potrivit studiului anual realizat in Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Spania, Belgia si Austria.

68% dintre francezi vor sa plece in vancanta anul acesta fata de 74% in 2008. In cazul spaniolilor procentul este de 59% in 2010 fata de 65% in urma cu doi ani, iar in Germania scaderea este mai mica, 59% fata de 57% in 2008.

Destinatia preferata pentru concediu ramane Europa cu 80% din preferintele celor care au fost chestionati (doua procente in plus fata de 2009). 48% dintre europeni spun ca anul acesta isi vor petrece vacanta in tara lor.

Multi dintre ei, 68%, spun ca vor face economii in ceea ce priveste vacantele si 66% isi vor reduce bugetul pentru cumpararea de haine, mai arata studiul.

Britanicii spun ca vor aloca 2.700 de lire pentru vacanta in 2010, fata de 4.000 in 2006, in timp ce italienii vor sa cheltuiasca cu 72 de euro mai putin ca anul trecut, iar turistii germani cu 200 de euro mai putin. Britanicii sunt cei care folosesc cel mai mult internetul pentru a-si planifica vacanta (68%), urmati de francezi cu 56% si de spanioli cu 45%, mai arata documentul.

8. Shell Beach, Insula Purbeck - Dorset

Din nou in Europa, in Insulele Britanice, gasim o noua plaja de top de care nu au auzit multi romani, dar care este foarte pretuita in randul destinatiilor de vacanta din turismului international.

Insula Purbeck, situata in apropiere de Dorset, este - de fapt - o peninsula, dar deoarece a ramas in lexicul local sub nume de insula, pliantele turistice o prezinta in continuare sub aceasta titulatura improprie. Senzatia de insula este intarita de ingustimea Purbeck-ului, care multora le poate parea o bucata dinstincta de pamant, pierduta in mare

Zona a ramas conservata de-a lugul timpului si pare rupta de realitatea unei Marii Britanii de secol XXI. Singurele elemente ale prezentei omului si civilizatiei constau in navigarea fugara pe linia orizontului a catorva iahturi. In rest, liniste si pace! Dincolo de plaja imensa, presarata ici si colo cu carduri de pasari marine, se afla, bine ascuns, singurul local din zona, intitulat, evident, Shell Bay Bar & Restaurant. Din prejama acestuia, savoarea unui apus de soare pe Marea Manecii, este un spectacol fara egal!


7. Whiteheave, Insulele Withsunday - Queensland, Australia

Daca cineva s-ar apuca sa caute candidatele la titlul de cele mai frumoase plaje ale Australiei, ar gasi cu siguranta zeci de plaje care sa se infrunte pentru acest titlu. Dar daca ar ajunge si la Whiteheaven, cu siguranta ar uita de restul contracandidatelor. Si asta in conditiile in care Continentul de la Antipozi a fost binecuvantat de la Natura cu nenumarate bucati de tarmuri si apa care ar face sa paleasca tot ce au vazut romanii prin Croatia, Bulgaria, Grecia sau Turcia

Imaginati-va cel mai fin si mai alb nisip din lume. Ei bine, nisipul plajei Whiteheaven este chiar mai alb si mai fin! Plaja este inconjurata de o padure tropicala care practic uneste orizonturile. Cel putin, acesta este senzatia vizuala. Apele calde, limpezi, de culoarea azurului, se unesc cu cerul si cu cele cateva insulite care se vad in zare. Este deopotriva dificil si costisitor sa ajungi aici. Dar, odata ce ai pus piciorul in acest mic si exclusivist paradis, trebuie sa retii ca orice escapada in apa oceanului, fie ca inoti, pescuiesti, faci surfing sau snorkelling, trebuie sa o faci neaparat imbracat(a) in costum de de inot complet. Asta ca sa eviti orice intepatura din partea micii, dar mortalei meduze albastre, care timp de 6 luni de zile isi face aparitia in apele care scalda plaja.

Inca ceva, singura modalitate de a ajunge aici consta in obtinerea unui permis de sedere din partea Airlie Beach Town, autoritatea de pe continent care elibereaza astfel de acte turistilor. Nu este deloc usor, nici ieftin.

De-a lungul vietii mele, am avut norocul sa vizitez destul de multe tari de pe diverse continente. Concluzia a fost tot aceeasi: peste tot unde am fost, serviciile au fost mai OK decat la noi si de cele mai multe ori la preturi mai decente. Iar de cand au aparut companiile aeriene de low-cost, parca renteaza sa faci escapade altundeva decat la noi acasa.N-am reusit sa inteleg niciodata cum de in locuri murdare, zgomotoase si scumpe sunt turisti cu miile. Nu inteleg cum rezista oamenii in statiuni ca Mamaia, unde snobismul prostesc se amesteca cu copii ieftine ale hotelurilor bune din alte tari, cu toate gamele de muzica urland pe strada, pe terase si in discoteci si unde o amestecatura completa intre Occident si Orient, civilizatie si balcanism te opresc din orice tentativa de a te relaxa. Optiuni sunt cu miile. Mai ieftine si mai bune.

Insa Romania nu e doar litoralul. Exista locuri in tara asta unde poti gasi relaxare, servicii si ospitalitate la preturi decente. Din fericire, Romania nu este doar Predeal, Sinaia, Mamaia sau Costinesti. Exista Bucovina, Maramuresul, exista Carpatii, exista Delta Dunarii. Daca nu vrei glamour-ul spa-urilor de 5 stele, gasesti optiuni de turism alternativ fara probleme. Avem piste unice de trasee pentru drumetii, exista din ce in ce mai multe oferte de activitati alternative si oameni care se straduiesc. Daca esti dispus sa cauti, poti gasi turism adevarat si placut si acasa.

Cum exista cateva locuri in tara, se pune intrebarea: merita sa sustii turismul din Romania in orice fel? Merita sa-i incurajezi pe cei care stiu ca exista destula cerere ca sa nu le pese de client? Acel turism care nu-ti ofera nimic, dar iti cere multi bani? Ca pana la urma, atata vreme cat acestia exista in Romania, reprezinta o motivatie pentru ceilalti ca sa nu investeasca. Daca poti sa umpli un hotel de 1,5 stele (oficial 3 stele) la preturi de 3 stele, inseamna ca nu merita sa te mai ostenesti cu investitia.

Sau nu?

Va invitam sa ne spuneti daca mai credeti ca turismul autohton are vreo sansa. Daca directia in care se indreapta e cea buna. Daca ar trebui sa investim intr-un turism orientat mai degraba spre natura, sau ar trebui sa fortam copia proasta a resorturilor din strainatate?

Deci: Romania sau strainatatea?

Bulgaria, Grecia, Turcia sunt, in acesta ordine, cele mai vandute trei destinatii pentru vara lui 2010 in randul turistilor romani.

In ceea ce priveste cautarile, cea mai accesata destinatie este Turcia, urmata de Grecia si Bulgaria. Diferentele dintre cautari si rezervari sunt cauzate de preturi. Bulgaria este clar ceea mai ieftina, iar Grecia in aceasta perioada este avantajata de oferte cu un discount de pana la 50%. Turcia, chiar daca ofera cele mai bune conditii si are chiar cel mai bun raport pret/calitate, este dezavantajata de costurile mai mari ale unei vacante.

De asemenea, anul acesta a avut un success mare plata vacantelor in avans (early booking). Acest sistem permite clientilor care sunt dispusi sa plateasca integral vacanta cu 3-4 luni inainte discounturi de pana la 30 - 40%.

Ca si anul trecut, preturile pachetelor turistice si-au continuat trendul descendent in 2010, iar una dintre cele mai vizibile scaderi este in Grecia, unde criza a determinat hotelierii, in unele cazuri, chiar sa injumatateasca preturile.

Astfel, pe site-urile de turism apar din ce in ce mai des ofertele de tipul doua persoane calatoresc la pretul la care ar fi calatorit una, in Grecia. La cat ajung preturile? In cazul unei cazari la o pensiune de 2 stele, un sejur de 7 nopti ajunge sa coste si 75 euro pentru 2 persoane (deci, circa 5 euro de persoana pe noaptea de cazare), la care se adauga insa transportul. In cazul alegerii unui transport cu autocarul, pretul de persoana este in jurul a 50 de euro dus-intors. Tarifele sunt valabile in iunie, luna care deschide sezonul in Grecia.

Bulgarii nu se dau la o parte din lupta tarifelor pentru sezonul de vara, asa ca la un hotel de 3 stele din statiunea Sunny Beach pana la jumatatea lunii iunie, preturile pornesc de la 15 euro pe noapte de persoana.

In ceea ce priveste ofertele last minute cu o data de plecare foarte apropiata (29 mai), cele mai interesante si ieftine sejururi sunt in Egipt. Astfel, un sejur de 8 zile in Egipt in Sharm el Sheik la un hotel de 4 stele costa 210 euro de persoana cu demipensiune si transport asigurat, cu plecare pe 29 mai. Tot o plecare pe 29 mai in aceeasi statiune din Egipt, insa la un hotel de 3 stele, costa 189 de euro de persoana.

Pentru cei care au un buget mai mare, pe site-urile agentiilor mai sunt si oferte speciale in Spania. Pachetele cu cazare 7 nopti la hotel de 4 stele si pensiune completa includ si transportul cu avionul si au un pret de pornire de 385 euro de persoana (pentru camera dubla).

Pachetul include cazare in Costa Brava si vizita in Barcelona.

In general, hotelierii din Spania si Grecia sunt dispusi sa ofere reduceri suplimentare ca urmare a crizei. In plus, ca urmare a situatiei economice dificile, unitatile de cazare din aceste destinatii au prelungit perioadele cu preturi promotionale pentru clientii din Romania. "Au inteles ca in Romania continua sa fie criza"

Bulgaria si Grecia sunt cele mai accesibile destinatii pentru romani si in sezon, la care se adauga insa si Turcia, chiar daca aici preturile sunt mai ridicate.

"Interesul pentru aceste destinatii a fost foarte mare pana acum. Pe Antalya am avut crestere de 100%, iar in Grecia chiar de curand am avut o cerere pentru 20 % cel mai probabil in topul destinatiilor straine va fi Bulgaria, care a atras deja cateva zeci de mii de turisti romani, de Paste doar prin agentii calatoriind in Bulgaria 6.000-7.000 de persoane.

"Cele mai accesibile pachete sunt cele din Bulgaria, Grecia si Romania, pentru ca nu presupun costuri mari la transport", spun reprezentantii ANAT. Astfel, in sezon in Bulgaria un pret mediu pentru un sejur de sapte zile este de circa 300-400 euro de persoana, pentru hotelurile de 4-5 stele, all-inclusive.

Vacantele in strainatate ale romanilor reprezinta circa 40% din totalul pachetelor turistice vandute anual de tur-operatorii locali, o piata de 500-600 mil. euro.

Sol Melia, cel mai mare lant hotelier de pe piata spaniola si al treliea, ca numar de camere, la nivel european, evalueaza doua-trei proiecte pe litoralul romanesc, statiunea Mamaia fiind unul dintre obiectivele principale ale spaniolilor.

Potrivit reprezentantilor companiei, cel mai potrivit brand pentru a intra pe litoralul romanesc al Marii Negre este Sol, clasificat la 4*. "Am refuzat deja un proiect in Mamaia, iar in prezent evaluam doua-trei proiecte pe litoral, nu doar in Mamaia. Nu cred ca litoralul romanesc este pregatit inca pentru un brand de cinci stele al Sol Melia, asa ca vom veni pe segmentul de patru stele. Vom intra in momentul in care vom gasi un partener care sa se incadreze in standardele noastre", a declarat Jose Navarro, directorul pe Bulgaria al lantului spaniol.

Ibericii ar putea veni in Romania, fie printr-un proiect green field, fie printr-o preluare a unui hotel deja existent. "Cele doua-trei discutii pe care le purtam in prezent sunt in faza incipienta", a mai declarat seful Sol Melia Bulgaria.

Sol Melia are in vizor si piata Capitalei. "In Bucuresti am putea intra fie cu TRYP - de 4* sau cu Melia - de 5* ", a mai spus Navaro.

Sol Melia opereaza in total 5 hoteluri pe piata din Bulgaria de 4 si 5 stele, cu o capacitate totala de circa 2.000 de camere, care echivaleaza cu peste 35% din capacitatea lanturilor hoteliere internetionale de pe litoralul bulgaresc.

Mandatul pentru dezvoltarea Sol Melia Bulgaria implica si extinderea in tari vecine precum Romania, Serbia, Grecia si Macedonia."In prezent 30% dintre turistii celor 5 hoteluri din Bulgaria sunt romani", a mai spus reprezentantul lantului hotelier.

Pentru acest an, Sol Melia Bulgaria estimeaza ca va gazdui peste 60.000 de turisti, rezervarile facuta in avans aratand ca majoritatea turistilor vor veni din Romania, Germania, Marea Britanie si Rusia.

Reteaua spaniola a fost fondata in 1965 de Gabriel Escarrer Julia in Palma de Mallorc, fiind in prezent al treilea lant hotelier, ca numar de camere, din Europa.

In prezent, Sol Melia are peste 300 de hoteluri in 30 de tari unde lucreaza peste 35.000 de persoane.

Marcile comerciale ale companiei sunt Grand Melia, Melia Hotels & Resorts, ME by Melia, Innside, TRYP, Sol,Paradisus si Sol Melia Vacation Club.

Presedintele sindicatului Tarom, Dan Berinde, a declarat ca atat timp cat nu s-a luat nici o decizie finala in privinta reducerii salariilor bugetarilor cu 25%, nici sindicatele operatorului aerian nu au hotarat momentan daca vor intra in greva in 31 mai.

"Cat timp nu s-a luat nici o decizie clara de reducere a salariilor bugetarilor cu 25%, nici noi, sindicatele Tarom, nu am hotarat nimic. Joi ne vom intalni cu toate sindicatele de la Metrorex, CFR si transportatori, iar daca Guvernul isi va mentine decizia reducerii salariilor bugetarilor cu 25% atunci vom intocmi liste cu semnaturi si vom stabili programul pentru declansarea grevei", a precizat Dan Berinde, presedintele Sindicatului Pilotilor de Linie din Romania, la care sunt afiliati circa 150 de piloti, potrivit NewsIn.

Presedintele federatiei Sed Lex, Vasile Marica, a declarat ca sindicatele ar putea amana dupa 31 mai ziua declansarii grevei generale, in functie de momentul asumarii raspunderii guvernului pentru masurile anticriza si de cel al depunerii motiunii de cenzura.

“Ce poate fi atat de deosebit incat sa atraga 1 milion de turisti romani pe an si alte milioane de nemti, rusi sau francezi? Tot Marea Neagra au si ei!” - cam astea sunt gandurile cu care am plecat la drum, in prima mea vizita in Bulgaria, in statiunea Nisipurile de Aur.

Romana - limba oficiala pe litoralul bulgaresc

Primul lucru pe care l-am observat, atunci cand, in sfarsit, am intrat in statiune a fost numarul mare de hoteluri de 3-5 stele de pe marginea drumului, majoritatea deschise de la inceputul lui aprilie, chiar daca sezonul incepe prin iunie.

La hotel toti angajati iti zic “buna ziua” si te intreaba intr-o romana stricata daca te pot ajuta cu ceva, de parca te-ai afla mai degraba in Mamaia decat in Bulgaria, singura diferenta, semnificativa de altfel, fiind pretul. “Am cumparat un sejur de 7 nopti in acest hotel (n.red. Melia Grand Hermitage de 5*) cu putin peste 200 de euro, all-inclusive. Serviciile sunt impecabile, iar statiunea foarte curata. Vin aici de multi ani”, declara Maria, o romanca trecuta de prima tinerete care apreciaza in special serviciile de SPA ale unitatii de cazare.

O plimbare pe faleza din statiune m-a facut sa inteleg ca, intr-adevar , curatenia este cuvantul de ordine in Nisipurile de Aur. Tot de-a lungul plimbarii am realizat ca cel putin 90% dintre turistii prezenti in statiune sunt romani. Rareori mai vezi grupuri mici de rusi, francezi sau nemti, mult mai linistiti decat galagiosii conationali.

Daca dai o raita prin chioscurile de suveniruri, toata lumea te intampia cu “buna ziua” si povestea se repeta si atunci cand vrei sa bei o cafea sau sa iei masa la numeroasele cafenele si restaurante. Pentru a face romanii sa se simta 100% “ca acasa”, peisajul este intregit cu melodii precum “Dragostea din Tei” sau “Daca pleci”, care rasuna din boxele teraselor.

Bulgarii nu s-au gandit doar la turistii romani, asa ca, pentru a-i face si pe francezi sa se simta in largul lor, au construit un Tour Eiffel, de circa 15-20 de metri, in care, evident, se afla o cafenea.

90% dintre turistii de Paste si 1 Mai au fost romani

Deschiderea, pe la inceputul lunii aprilie a 70% dintre hotelurile din statiunea Nisipurile de Aur, se face in asteptarea turistilor romani. “In cele doua zile de Paste si de 1 Mai, gradul de ocupare a hotelului a fost de 100%, 90% dintre clienti fiind romani”, spune directorul general al Melia Grand Hermitage, hotel cu o capacitate de 727 de camere.

Potrivit acestuia, romanii sunt atrasi in primul rand de pretul oferit de hotelurile din statiune. “Sunt la Nisipuri hoteluri ca 5 stele, cu cazinouri, care au un pret de 10 euro pe noapte. Acesti hotelieri castiga o mare parte din venituri din cazinouri si lasa foarte mult la partea de cazare”, mai explica seful Melia Grand Heritage.

Aproximativ un milion de romani si-au petrecut concediul in Bulgaria anul trecut, fiind cel mai numeros grup national.

Sol Melia Bulgaria, care, cu cele 5 hoteluri pe care le opereaza pe litoralul bulgaresc, detine peste 2.000 de camere pe litoralul Marii Negre, estimeaza o stagnare, sau, in cel mai bun caz, o usoara crestere, a numarului de turisti romani anul acesta, pana la circa 20.000 de persoane.

“Pentru 2010 anticipam ca vom gazdui peste 60.000 de turisti in cele cinci unitati pe care le operam in Bulgaria. Ponderea romanilor va fi de circa 30%, urmati de germani, britanici si rusi”, a declarat Jose Manuel Navarro, directorul pe Bulgaria al celui mai mare lant hotelier din Spania si al treilea din Europa.

Potrivit sefului Sol Melia Bulgaria, tarifele de cazare in Bulgaria vor ramane la nivelul anului 2009. Preturile de cazare la unitatile de 4 si 5 stele din Nisipurile de Aur incep, in medie, de la 30 de euro si pot ajunge pana la 100 de euro de persoana pe noapte, in functie de perioada aleasa pentru vacanta.

Litoralul autohton este de două ori mai scump decât cel bulgăresc pentru că taxele plătite de hotelieri sunt semnificativ mai mari decât în Bulgaria, sezonul durează două luni iar costurile de întreţinere ale camerei de hotel sunt foarte mari.

Bulgarii au învăţat să facă turism de la germani, care au investit masiv în hotelurile de pe litoralul bulgăresc.

Piaţa germană a fost foarte deschisă către bulgari, pentru că au ştiut să facă business-ul mult mai bine. Au luat banii de la touroperatorii nemţi, au renovat hoteluri după cum le-au spus touroperatorii nemţi. Contractele marilor touroperatori sunt cumva standard şi extraordinar de deştepte.
Grecia a procedat la fel. Cei mai mulţi hotelieri greci de top au învăţat să facă business în turism de la elveţieni sau germani.
“Foarte mulţi greci au lucrat în Germania cu ani în urmă. Foarte mulţi greci şi-au făcut şcoala de turism în Elveţia, la Lausanne. Extrem de mulţi din management, din top management, vorbesc germană. Sunt foarte puţini care nu vorbesc germană, vorbim de hoteluri de top”, a mai spus el.

Însă şi proprietarii de pensiuni, şi, în general, de business-uri mici, de familie din Grecia s-au întors cu expertiza de business în turism dobândită în Germania.
Foarte multi greci au învăţat în Germania. După ce au terminat de învăţat, s-au întors în ţara lor. Unii şi-au făcut business-uri de familie, pentru că în general Grecia e axată pe business-uri de famile, nişte pensiuni un pic mai dezvoltate în care stau şi ei. Şi în general unul dintre ei a fost în Germania, a învăţat sau a făcut şcoala acolo. Vorbesc fluent germana, au prieteni germani, i-au chemat în Grecia, dacă stau în casa ta poţi să îţi permiţi să le dai un tarif de prietenie, şi s-a dus ideea că e foarte ieftină Grecia.

Din acest motiv, cei mai mulţi turişti din Grecia au fost, pentru multă vreme, germanii.
“Cei mai mulţi turişti în Grecia au fost nemţi. Apoi s-au mutat pe Turcia, Bulgaria. Am avut şi noi standardizarea nemţească, la hotel Amfiteatru veneau nemţii, de la cel mai bun hotel a ajuns o epava.

Bulgarii şi grecii nu au totuşi foarte multe hoteluri care vizează în principal turiştii externi. Dar sunt câteva lanţuri internaţionale care targhetează numai turişti străini.
“Nici în Bulgaria nu sunt extrem de multe hoteluri care se vând pe piaţa germană sau pe piaţa noastră, dar se promovează pentru turismul extern”, spune el.

Pentru noi e profitabil să aducem turişti străini în ţară pentru că TVA-ul plătit de ei pe timpul şederii aici rămâne în România.

Trăim mai bine dacă facem export, adică dacă aducem turişti străini în România. 19% din ce plătesc ei rămâne în România. Ducând românii în afară, TVA-ul turistului român rămâne în ţara respectivă.

Totuşi, e improbabil ca turiştii străini să vină într-un număr semnificativ pe litoralul românesc, până nu rezolvăm problema infrastructurii şi a tarifelor ridicate. Pentru că litoralul românesc este o destinaţie atractivă pentru segmentul mediu şi submediu german, şi doar marginal pentru segmentul premium. Iar turiştii nemţi din clasa de mijloc vor pachete cel puţin mai ieftine decât cele practice la noi.

Dar cum vedem că e mai ieftin în Bulgaria şi ceilalţi turişti văd că e mai ieftin în Bulgaria. Până nu se rezolvă problema infrastructurii şi problema entertainment-ului în staţiune va fi foarte greu să aduci neamţul. Nu vin pentru că suntem scumpi. Noi ne adresăm pieţei germane medii şi submedii. Nu ne adresăm oamenilor bogaţi din Germania. România a făcut bani cu germani care au venit prin sindicate şi diverse fonduri de pensii.

Iar tarifele din Grecia sunt suficient de atrăgătoare pentru turiştii străini încât să vină pe litoral şi în extrasezon. Întrebarea logică ce decurge de aici e de ce nu vin şi la noi în extrasezon, pornind de la premisa că tarifele sunt semnificativ mai mici decât în cele două luni din sezonul estival. Pentru că staţiunile greceşti îndeplinesc o condiţie elementară pentru a putea fi ocupate în extrasezon: funcţionează! De la străzi iluminate noaptea, la magazine deschise non-stop, staţiunile din Grecia sunt deschise fie că au un turist sau 200 de mii.

Turiştii străini vin în Grecia în extrasezon pentru că e mai ieftin decât la ei acasă. Iar grecii sunt foarte bine organizaţi pe partea de evenimente: congrese, simpozioane, ei reuşesc să inventeze aceste congrese, şi să atragă turişti. Ei fac de mult timp lucurile astea, le fac bine, au putere economică. Ca să organizezi un eveniment foarte mare, trebuie să rişti câteva sute de mii de euro.

Pe de altă parte, firmele româneşti nu sunt dispuse să investească sume de ordinul sutelor de mii de euro pentru organizarea de evenimente pe litoral în extrasezon. Miza nu e suficient de mare, cred ei. Litoralul nu e o destinaţie de business travel pe partea organizării de evenimente încă.

Firmele private vin şi spun organizăm congresul X şi riscă 100-300 de mii de euro, se cheltuiesc pe promovare. Asta ar fi o piaţă unde din start suntem perdanţi: cum să atragem turişti în extrasezon.
De ce nu vor hotelierii români să taie din tarifele ridicate?

Camera de hotel, ocupată sau nu e foarte scumpă pentru hotelier. Costurile de întreţinere ale camerei de hotel sunt foarte mari, fie că a fost ocupată sau nu. Prin urmare, hotelierilor le este aproape indiferent dacă vin turişti sau nu.

Ai un număr de camere, a trecut noaptea, ai pierdut bani, (dacă nu a fost ocupată), dar costul tău pe cameră liberă e foarte apropiat de costul camerei ocupate. Singura diferenţă între cele două e curăţenia, lenjeria, apa.
Cum se explică tarifele mari de pe litoral în sezon?

Hotelierii îşi acoperă costurile şi îşi asigură un procent de supravieţuire până la următorul sezon.

Hotelierii au nişte costuri. Si nu poţi să vii sub ele. Şi atunci calculul se face intuitiv: cam cât mă costă pe mine motorina? Problema mare pe litoralul nostru e că tot ce se face cu apă caldă se încălzeşte cu motorină, pentru că nu au gaz. Hotelierii nu îţi mai dau apa caldă cu program. E un câştig, un mare câştig. Dar pentru că nu îţi mai dau apa caldă cu program, trebuie să plăteşti motorina.

Desigur, procentul e mai mare decât în Grecia sau Bulgaria, pentru că sezonul estival în România este foarte scurt, prin urmare profitul trebuie să acopere semnificativ mai multe luni de “supravieţuire” decât în Grecia, unde sezonul durează între 6 şi 12 luni, funcţie de zonă.
Ei încearcă să trăiască un an, unii trăiesc prost un an, chiar dacă au preţuri mici, tu munceşti două luni, foarte mulţi o duc de pe un an pe altul.

Ce se întâmplă cu personalul de pe litoral în extrasezon?

Personalul de pe litoral activează, tehnic vorbind, două luni, cât durează sezonul, dar este încadrat încă patru luni pentru a putea beneficia de indemnizaţia de şomaj în celelalte şase.

Personalul de pe litoral e încadrat şase luni, pentru ca şase luni să beneficieze de somaj. Cumpără de la magazine care au preţuri duble, nu sunt magazine pentru localnici.

Dacă tarifele sunt mai mici în extrasezon, de ce nu vin turiştii?

Pentru că staţiunile de pe litoral par rupte din romanele lui Kafka în afara sezonului estival: sunt pustii. Iar oricât de atrăgător ar fi tariful unui hotelier, turistul nu se poate izola în hotel pe perioada sejurului.

E nevoie de implicarea autorităţilor locale care să reuşească să ţină staţiunea în viaţă. Să fie iluminate, să fie deschise magazinele. Dacă tu închiriezi un loc de pe 1 mai până pe 30 septembrie, îl deschizi. Că ai clienţi că nu ai, e problema ta. E un cerc vicicos.. nu sunt turişti, nu sunt magazine. Nu sunt magazine, nu sunt turişti. E o problemă mare pe litoral să îţi cumperi o pâine. Dacă nu ai şcoală de turism spui: am fost la serviciu, nu a venit nimeni, plec acasă. Dacă ai şcoală, te gândeşti cum să atragi singurii doi turişti de pe litoral.

Pe de altă parte, accesul turiştilor pe litoral e cu atât mai greoi, cu cât locuieşti mai departe de Constanţa. Întrebarea pertinentă a turiştilor din nordul sau vestul ţării este de ce să petrec mai mult timp de drum spre mare, decât mi-am bugetat să stau efectiv acolo? Soluţia: destinaţiile externe.

Pentru că litoralul Mării Negre se adresează bucureştenilor. Ei au acces facil. Constănţenilor nu, iar celor din Arad, Cluj chiar dacă îşi doresc, cu şoselele astea fac trei zile până la mare. Noi nu înţelegem că trebuie să ne adresăm celor 22 de milioane de români. Ca să te poţi adresa tuturor, trebuie să aibă acces la tine.

Cum am putea atunci atrage mai mulţi turişti pe litoral?

O mişcare necesară în acest moment pe piaţă este intrarea brandurilor internaţionale pe litoral. Pe de o parte, ar aduce un procent de turişti străini care sunt fideli brandului şi ar veni mai degrabă pentru hotel decât pentru staţiune, cel puţin la început. Pe de altă parte, turiştii români ar veni la un hotel dintr-un lanţ internaţional, pornind de la premisa că aşa procedează şi când merg pe litoralul bulgar, de exemplu.

Să intre branduri internaţionale pe litoral. Mult mai bine s-ar vinde Marriott decât Rex. Ar veni străinii, ar fi reclamă gratuită, care vine cu brandul. Românii merg în Bulgaria la hoteluri de lanţ. Trebuie să te poziţionezi, de exemplu, pe lanţul de trei stele X.

O altă mutare care ar atrage un număr mai mare de turişti este vânzarea oraşului Constanţa ca destinaţie de vacanţă, pentru ambele segmente: business şi leisure.

Sursa: www.money.ro

Hotel HRIZANTEMA

Hotel VRAJA MARII -Oferta Eforie Nord

Hotel VRAJA MARII -Oferta Eforie Nord

Hotel Palm Beach - HURGADA

HOTEL KALIAKRA PALACE

Hotel EDELWEISS - Oferta Bulgaria

Hotel Royal Wings-Oferte Antalya

Hotel JOYA PARK -Sejur Bulgaria

Hotel SIRENA

Hotel Papillon Zeugma