delta dunarii
Scris la March 31, 2008
Delta Dunării, ţinutul exotic cu peste 1200 de specii de copaci şi plante, deţine cea mai bogată faună ornitologică de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) şi ihtiologică (reprezentată de circa 100 de specii, dintre care amintim heringul de Dunăre şi sturionii, de la care se obţine preţiosul caviar).
Delta Dunarii este limitata la sud-vest de podişul Dobrogei, la nord formează graniţa cu Ucraina, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunarii este traversată de paralela de 45°, latitudine N şi de meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupă, împreună cu complexul lagunar Razim - Sinoe 5050 km˛, dintre care 732 km˛ aparţin Ucrainei, Deltei propriu-zise revenindu-i o suprafaţă de 2540 km.
Dunărea ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă în Braţul Chilia la nord şi Braţul Tulcea la sud, braţ care mai apoi la Ceatal, Sfântu Gheorghe, se desparte în Braţul Sulina şi Braţul Sfântul Gheorghe. Braţul Chilia formează graniţa cu Ucraina şi transportă pe cursul său, cu o lungime de 104 km˛, 60% din apele şi aluviunile Dunării. Datorită celor 67 milioane de tone de aluviuni aduse de Dunăre, Delta Dunarii creşte anual în suprafaţă cu 40 de metri. Braţul Sulina este situat în mijlocul Deltei şi, spre deosebire de Chilia, are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat si întreţinut pentru navigaţia vaselor maritime. Are o lungime de 71 km şi transportă 18% din volumul de apă al Dunării.
Cursul braţului Sfântul Gheorghe este orientat spre sud-est şi se desfăşoară pe 112 km, transportând 22% din debitul Dunării. La vărsare formează insulele Sacalin, considerate un început de deltă secundară.
PARADISUL VERDE
Populaţia Deltei are un mod de viaţă neschimbat de secole. Implantarea umană discretă a permis supravieţuirea uimitoarelor ecosisteme din Deltă.
Întinderea mare a apei explică numărul mic al locuitorilor (în jur de 22000 de locuitori), cu toate că sporul natural este mult peste media ţării (7-8%). Mobilitatea teritorială cunoaşte deplasări definitive şi deplasări temporare pentru lucru, studii şi altele. Populaţia Deltei este grupată în 15 localităţi rurale şi două oraşe: Tulcea şi Sulina.
Tulcea, poarta de intrare în Deltă, este un oraş cu puţin sub 100 000 de locuitori, construit pe locul aşezării geto-dace Aegyssus, datat acum 2 600 de ani, menţionat cu actualul nume în1595 pe harta lui Paolo Giorgici. Este un oraş cu funcţie navală, industrială şi turistică. Sulina, cel mai estic oraş al ţării, situate la gura braţului Sulina, oraşul românesc cu cea mai mică altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunăre.
Preocupările locuitorilor din acest ţinut nu sunt numeroase, dar sunt surse ce le asigură hrana atât fizică, cât şi sufletească. Pescuitul, una dintre îndeletniciri, reprezintă o constantă a activităţii umane din regiune, participând cu ľ din producţia internă de peşte. Domnul profesor universitar Ion Sârbu, în “Geografia Fizică”, precizează că “un hectar de trestie dă atâta celuloză cât dau 10 ha de molid”. Rezultă că reexploatarea stufului şi a papurei constituie o altă ramură a activităţii umane.
Pe unele grinduri se practică cultura plantelor, pe altele există izlazuri pentru creşterea animalelor.
Navigharea pe apele Deltei reprezintă o plimbare într-un decor fabulos
Cât pentru hrănirea sufletului, locuitorii Deltei îndeamnă vizitatorii să navigheze pe braţe, astfel admirând cele mai frumoase peisaje din această zonă.
Caleidoscop al unor peisaje mereu inedite, paradisul păsărilor şi al trestiilor, al puzderiilor de peşti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumuseţe turistică şi de un real interes ştiinţific. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării se află pe locul 5 între zonele umede ale Terrei şi pe locul 2 în Europa, dar ca importanţă ecologică este a treia din lume. Pentru unicitatea şi frumuseţea ei, acest ţinut face parte din patrimoniul mondial al UNESCO din 1991 ca rezervaţie a biosferei.
Flora şi fauna din acest ţinut se îmbină într-o simbioză perfectă ce dau naştere unui adevărat paradis, fără exagerare, pentru că peisajele de aici zonă sunt unice. Cei care au ajuns în Deltă ştiu că vegetaţia este reprezentată în mare parte de una specifică mlaştinilor (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) şi ocupă 78% din totalul suprafeţei. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafaţa Deltei, fiind păduri de salcie, frăsin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetaţie acvatică şi plutitoare, ocupând 2% din suprafaţa acestui tărâm. De asemenea, există păduri pe câmpurile Letea şi Caraorman şi sunt alcătuite din stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm şi plante agăţătoare. Fauna deţine mai mult de 320 de specii de păsări şi 45 de specii de peşte în numeroasele sale lacuri şi mlaştini. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colţuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să-şi depună ouăle.
0 Comments • Filed in Laguna Tour
BULGARIA
Posts